SERVITOAREA STĂPÂNĂ
(La serva padrona)
INTRIGA: Uberto, un bărbat care nu a fost însurat niciodată, s-a săturat de tirania domestică a servitoarei lui, Serpina. Anunță că a decis să se căsătorească și îl însărcinează pe valetul lui, Vespone, să îi găsească o soție care poate fie chiar și urâtă, cu condiția să fie supusă. Serpina, care știe că, de fapt, burlacul urâcios are o slăbiciune pentru ea, este hotărâtă să îl facă să o ia de nevastă. Se pune de acord cu Vespone și anunță că se va căsători cu un anume căpitan Tempesta. Și îl descrie ca fiind atât de îngrozitor, încât Uberto, preocupat de viitorul Serpinei, cere să îl cunoască pe căpitan. Moment în care apare Vespone, deghizat. Serpina îl ia deoparte pe Uberto și îl explică faptul că logodnicul ei cere, cu amenințări teribile, o zestre exorbitantă. Și că nu va renunța la Serpina și la zestre decât dacă Uberto însuși o va lua de soție pe servitoare. Uberto răsuflă ușurat și acceptă cu bucurie. Serpina, care atât aștepta, devine deci din servitoare stăpână.
S-a dorit ca La serva padrona să rămână în istorie drept originea operei bufe, formă care se va dezvolta de-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului XVIII și care va culmina cu Rossini. În realitate, în această operă, Pergolesi inventează zeci de motive amuzante, sarcastice, standardizate și definește personajele prin sonorități. La serva padrona, formată din părți recitate și părți cântate (arii și duete), s-a transformat într-un adevărat manifest atunci când a fost montată la Paris, în 1752, de compania Bambini. Ea a fost scânteia care a aprins faimoasa „ceartă a bufonilor”: conflictul dintre iubitorii muzicii franceze (reprezentată de Lully și Rameau) și iubitorii muzicii italiene. Printre aceștia din urmă se număra și Jean-Jacques Rousseau, care a susținut muzica italiană prin scrieri de tipul Scrisorii despre muzica franceză (1753) și prin propriile compoziții, după modelul La serva padrona: o operă scurtă, intitulată Ghicitorul satului, reprezentată la Fontainebleau, în 1752.
Dictionnaire chronologique de l’opéra, de 1597 à nos jours, 1994, Ramsay, Paris
La serva padrona
28 decembrie 2022, ora 19:00
Teatrul Odeon
La serva padrona 